Un studiu recent al Institutului Economic German arată că exporturile auto ale Germaniei către China vor scădea cu aproximativ o treime în 2025. Valoarea exporturilor de automobile și componente a coborât anul trecut sub 14 miliarde de euro (circa 16,5 miliarde de dolari), față de aproape 30 de miliarde de euro în urmă cu trei ani.
Declinul nu este doar unul statistic, ci marchează sfârșitul unei perioade extrem de profitabile pentru constructorii germani pe cea mai mare piață auto din lume.
Producătorii germani se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, presați simultan de creșterea tarifelor de import din SUA, cererea slabă din Europa, costurile uriașe ale electrificării și concurența tot mai agresivă a mărcilor chineze. În plus, aura „Made in Germany”, care cântărea decisiv în opțiunile clienților chinezi, își pierde din forță.
Mai mult decât un simplu război comercial
La prima vedere, scăderea abruptă a exporturilor ar putea fi pusă pe seama tensiunilor comerciale și a contextului economic global. Barierele tarifare impuse de SUA au afectat lanțurile de aprovizionare, iar cererea europeană rămâne fragilă. În paralel, investițiile masive necesare pentru tranziția la vehicule electrice erodează profitabilitatea constructorilor.
Însă, în cazul Chinei, schimbările sunt mult mai profunde.
Potrivit analiștilor citați în studiu, China a făcut progrese semnificative în sectoare tehnologice și industriale unde Germania deținea anterior un avantaj clar. Acest lucru a redus dependența pieței chineze de importurile germane, în special în industria auto.
Dacă în trecut exporturile germane către China se bazau pe vehicule finite și componente cu valoare adăugată mare, astăzi China este nu doar cel mai mare exportator de vehicule electrice, ci și un jucător important în exporturile de modele cu motoare termice. Relația de complementaritate dintre cele două industrii a fost înlocuită treptat de competiție directă.
Schimbările din lanțul de aprovizionare
Transformările cele mai importante au loc însă în interiorul lanțurilor de aprovizionare. Producătorii chinezi au dezvoltat rapid capacități locale pentru baterii, electronice, software și sisteme de propulsie, reducând nevoia de importuri de tehnologie și componente din Europa.
În acest context, industria auto germană se află într-un moment critic. Adaptarea la noua realitate competitivă, accelerarea inovării și regândirea strategiilor de piață vor fi esențiale pentru menținerea relevanței într-un ecosistem global care se schimbă rapid.
Semnalele de alarmă vin inclusiv din partea Verband der Automobilindustrie (VDA), care avertizează că statutul Germaniei de hub auto global riscă să fie „golit de conținut”, pe măsură ce investițiile și locurile de muncă migrează către alte regiuni.
Președinta VDA, Hildegard Müller, a declarat că „Germania traversează o criză serioasă a mediului de afaceri” și a cerut guvernului federal și Uniunii Europene politici mai ferme pentru stimularea creșterii economice.
Datele unui sondaj realizat de VDA arată că 72% dintre IMM-urile germane din lanțul de furnizori auto intenționează să reducă investițiile în Germania:
În paralel, China accelerează localizarea producției de baterii, electronice, semiconductori și software pentru vehicule inteligente. Cockpitul digital, funcțiile autonome și actualizările OTA sunt dezvoltate și optimizate local, ceea ce reduce drastic dependența de tehnologie importată. Într-un ecosistem complet reconfigurat, companiile germane se trezesc expuse și în pierdere de avantaj competitiv.
Dacă mediul extern explică o parte din dificultăți, problemele de fond țin și de deciziile strategice ale constructorilor germani.
Timp de decenii, expertiza în motoare cu ardere internă, transmisii și reglaje de șasiu a reprezentat un avantaj competitiv uriaș, generând profituri consistente în China. Însă această zonă de confort a întârziat adaptarea la electrificare și digitalizare.
Noua generație de cumpărători chinezi, în jurul vârstei de 30 de ani, este mult mai interesată de experiențe digitale, conectivitate și funcții inteligente decât de tradiția „centenară” a brandurilor europene. Producătorii chinezi au redus ciclurile de dezvoltare ale noilor modele la 12–18 luni, într-un ritm apropiat de industria tech, în timp ce unii constructori germani păstrează procese globale de validare care durează 30–48 de luni.
Pe fondul acestor tensiuni, cancelarul german Friedrich Merz urmează să efectueze o vizită oficială în China. Potrivit relatărilor din presa germană, VDA i-a cerut să clarifice poziția Berlinului și să abordeze tema competiției agresive pe segmentul vehiculelor electrice chineze.
Industria germană este preocupată inclusiv de politica fiscală din China privind taxa pe consum pentru automobilele de lux, programată pentru a doua jumătate a anului 2025. Aceasta reduce pragul de aplicare pentru mașinile importate, afectând direct mărci precum Porsche, Mercedes-Benz, BMW și Audi. În schimb, vehiculele electrice produse local sunt scutite, beneficiind de un avantaj competitiv suplimentar.
Realitatea este clară: avantajul tradițional al industriei auto germane în China s-a erodat rapid. Iar într-o piață care a devenit epicentrul global al electrificării și digitalizării, recuperarea decalajului nu va fi simplă.
„Epoca de aur” a auto-ului german ar putea deveni istorie dacă adaptarea nu va fi suficient de rapidă. Următorii trei-cinci ani, pe străzile din China, vor arăta dacă fostul lider al industriei mondiale poate reveni în fruntea cursei tehnologice sau dacă va rămâne în defensivă într-un joc pe care altcineva îl dictează.
AUTOR: Sorina Heroiu
ARTICOLE SIMILARE
