Volkswagen taie 50.000 de locuri de muncă suplimentare: cel mai amplu plan de restructurare din istoria grupului

Consiliul de supraveghere al Volkswagen Group a dat undă verde unui plan masiv de restructurare, care prevede până la 50.000 de disponibilizări suplimentare, o gamă de modele mult redusă și o rețea industrială mai mică. Această decizie îi oferă CEO-ului Oliver Blume mandatul cel mai clar de până acum pentru a remodela din temelii cel mai mare constructor auto din Europa. Sub această umbrelă se află mărci precum Audi, Bentley, Porsche și Škoda.

De la refuzul din iulie la aprobare

Povestea nu a fost deloc liniară. Planul lui Blume a trecut printr-o vară tensionată:

• La final de iunie, au apărut primele informații conform cărora conducerea Volkswagen ar lua în calcul eliminarea a până la 100.000 de posturi la nivel global și închiderea a patru uzine din Germania — Hanovra, Zwickau, Emden și fabrica Audi de la Neckarsulm.
• Pe 9 iulie, consiliul de supraveghere s-a reunit la Wolfsburg pentru o ședință decisivă. Jumătate dintre locurile din acest consiliu sunt ocupate de reprezentanți ai angajaților, alături de statul federal Saxonia Inferioară (acționar important), astfel că orice decizie majoră necesită sprijinul taberei sindicale.
• Rezultatul acelei runde a fost un eșec parțial pentru Blume: propunerea privind închiderea uzinelor și dublarea tăierilor de personal a fost respinsă, se pare cu un scor de 12 la 7. Singurul lucru confirmat oficial a fost intenția de a reduce gama de modele cu până la 50%, alături de o scădere a capacității de producție de la 12 la 9 milioane de vehicule pe an.
• În iulie, Blume a continuat presiunea printr-un memo intern, avertizând că un decalaj de cost de aproximativ 20% față de rivali ar putea implica, teoretic, eliminarea a încă 50.000 de posturi — peste cele deja convenite anterior.

Acum, consiliul de supraveghere a acceptat în cele din urmă o versiune a planului. Astfel, Blume are undă verde pentru cele 50.000 de disponibilizări suplimentare. Totodată, va avea loc reducerea semnificativă a portofoliului de modele. De asemenea, se va reduce amprenta industrială a grupului.

De ce vrea Volkswagen să se restructureze atât de dur

Grupul se confruntă simultan cu mai multe fronturi de presiune:

• Concurența chineză, care câștigă rapid cotă de piață atât în China, cât și în Europa, cu modele mai ieftine și cicluri de dezvoltare mult mai scurte.
• Tarifele americane la importurile de mașini, care lovesc puternic în special mărcile premium Audi și Porsche.
• Marje de profit din ce în ce mai subțiri — profitul net al grupului a scăzut cu 44% în 2025, până la 6,9 miliarde de euro, cel mai slab rezultat din 2016 încoace.
• Costuri administrative cu circa 20% mai mari decât ale concurenților direcți, potrivit calculelor prezentate chiar de Blume angajaților.

Ce înseamnă concret planul

• Gama de modele redusă cu până la 50% — grupul are în prezent aproximativ 150 de linii de modele distribuite între mărcile sale (Volkswagen, Škoda, Audi, Porsche, Lamborghini, utilitare etc.), iar complexitatea variantelor și opțiunilor ar urma să scadă cu până la 75%.
• Capacitate de producție redusă de la 12 la 9 milioane de vehicule anual, aliniată la cererea reală de pe piețele-cheie.
• Amprentă industrială mai mică — uzinele din Hanovra, Zwickau, Emden și Neckarsulm rămân în continuare pe lista celor pentru care Blume nu poate garanta o utilizare competitivă până în anii 2030, deși a spus în mod repetat că preferă „soluții inteligente” (precum producția pentru industria de apărare sau fabricarea de modele chinezești ale grupului în Europa) în locul închiderilor pure.
• 50.000 de disponibilizări suplimentare, care se adaugă celor 35.000 convenite în 2024 și celor 50.000 anunțate anterior în cursul acestui an — un total teoretic ce se apropie de 100.000 de posturi eliminate la nivelul întregului grup.

Reacția sindicatelor

Liderii sindicali, în frunte cu Daniela Cavallo, șefa comitetului de întreprindere, au reacționat dur pe tot parcursul verii. Ei au organizat proteste la 18 fabrici ale grupului, inclusiv la sediul central din Wolfsburg. Sindicatul IG Metall a cerut în mod constant conducerii o strategie clară care să protejeze producția. Nu doar reduceri de costuri au fost solicitate.

Ce urmează

Deciziile privind soarta exactă a celor patru uzine germane și modul în care vor fi implementate disponibilizările rămân subiect de negociere în lunile următoare. Aceasta deoarece legea germană a codeterminării obligă la un acord de două treimi în consiliul de supraveghere pentru deciziile majore, precum închiderea de fabrici. Practic, aprobarea de acum oferă lui Blume mandatul strategic. Totuși, execuția va depinde în continuare de negocierile cu sindicatele și cu autoritățile din Saxonia Inferioară.