Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri care ar putea schimba semnificativ abordarea UE în materie de emisii auto. Elementul central: posibilitatea ca vehiculele noi cu motoare cu ardere internă (ICE) să fie vândute și după anul 2035.
Această decizie marchează o revizuire a cadrului legislativ anterior, întrucât legea aflată până acum în vigoare prevedea ca toate autoturismele și vehiculele comerciale ușoare noi vândute în UE, începând cu acel an, să aibă emisii zero de CO₂.
În schimb, noua propunere urmărește să ofere mai multă flexibilitate producătorilor în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor, în contextul țintelor climatice pe termen lung. Astfel, după 2035 vor putea fi comercializate modele noi pe benzină și motorină, alături de motorizări mild-hybrid, full-hybrid, plug-in hybrid (PHEV), precum și autovehicule electrice cu autonomie extinsă.
Conform noului cadru, producătorii auto vor trebui să reducă emisiile de CO₂ cu 90% față de nivelurile din 2021, începând cu 2035. Emisiile rămase vor putea fi compensate prin utilizarea oțelului verde, precum și prin integrarea combustibililor alternativi.
Pachetul include și revizuirea țintelor intermediare prin introducerea unui mecanism de tip „banking and borrowing”, valabil în perioada 2030–2032. În practică, acesta le-ar permite constructorilor să compenseze între ei nivelurile de emisii: producătorii care depășesc obiectivele de reducere stabilite vor putea vinde credite către cei care nu reușesc să atingă pragurile impuse.
Această abordare ar oferi un plus de flexibilitate, fiind deosebit de favorabilă constructorilor axați pe vehicule complet electrice, care pot genera mai ușor surplusuri de credite.
O transformare tehnologică accelerată
Pachetul include și o serie de măsuri complementare, precum revizuirea sistemului de etichetare a vehiculelor și extinderea informațiilor disponibile privind emisiile de CO₂ și eficiența energetică. Totodată, la nivel național vor fi stabilite obiective obligatorii aplicabile flotelor de mașini.
Pentru a menține accesibilitatea și competitivitatea industriei, sunt prevăzute și stimulentе dedicate automobilelor electrice de clasă mică. În paralel, pachetul anunță finanțări suplimentare pentru întărirea lanțului european de producție a bateriilor, inclusiv sprijin consistent pentru fabricarea celulelor de baterii.
Creșterea vânzărilor de vehicule electrice în Europa și la nivel global
Livrările de vehicule electrice și PHEV în Europa au crescut cu 27,8% în primele 10 luni din 2025. Per total, în regiune au fost vândute puțin peste trei milioane de unități.
Vehiculele complet electrice (BEV) au înregistrat o creștere cumulată ceva mai redusă, de 25,7%, dar cu un volum total mai mare. Între ianuarie și octombrie, peste două milioane de vehicule BEV au intrat pe drumurile Europei.
PHEV-urile au consemnat o creștere anuală mai accentuată, de 32,1%, în aceeași perioadă. Totuși, aceasta pornește de la un volum mai mic, fiind livrate puțin peste un milion de unități.
La nivel global, piața vehiculelor electrice a crescut cu 28,8% în primele 10 luni din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea a fost susținută în principal de mașinile electrice.
PHEV-urile au avut o evoluție mai lentă în acest an. Fiind afectată de scăderea ritmului de creștere din China, această categorie a reprezentat puțin peste o treime din vânzările globale de vehicule electrice în intervalul ianuarie – octombrie.
În China, creșterea vânzărilor de PHEV a ajuns la 18,7% în primele 10 luni din 2025. Pe fondul unei încetiniri vizibile după luna iulie, aceasta este semnificativ sub avansul de 84,1% înregistrat în aceeași perioadă din 2024. Cu toate acestea, piața chineză a raportat o creștere totală a vânzărilor de vehicule electrice de 29,1% între ianuarie și octombrie, creștere susținută în principal de BEV-uri.
În contrast cu evoluțiile solide raportate la nivel european și global, piața vehiculelor electrice din România urmează un traseu mai volatil, puternic influențat de politicile de subvenționare și de contextul economic local.
În ultimii ani, tranziția către vehicule electrice a fost stimulată și susținută aproape exclusiv de programul Rabla Plus, care a jucat un rol decisiv în creșterea vânzărilor de BEV-uri și PHEV-uri. Atunci când nivelul stimulentelor a fost ridicat, România a înregistrat creșteri accelerate, uneori peste media europeană, însă reducerile sau întârzierile în acordarea subvențiilor s-au tradus rapid în scăderi ale cererii.
Spre deosebire de restul Europei, unde creșterea vânzărilor de vehicule electrice este susținută tot mai mult de maturizarea pieței, de infrastructură și de oferte comerciale competitive, în România cererea rămâne extrem de sensibilă la preț. Costul de achiziție continuă să fie principalul obstacol, chiar și în contextul unor cheltuieli de exploatare mai reduse.
PHEV-urile au avut, la rândul lor, o evoluție relativ bună pe piața locală, fiind percepute ca o soluție de tranziție, mai realistă pentru mulți cumpărători. Totuși, interesul pentru aceste motorizări este în continuare, la fel ca în cazul BEV-urilor, strâns legat de nivelul de sprijin financiar oferit de stat.
În ceea ce privește infrastructura de încărcare, România a înregistrat progrese vizibile, însă distribuția rămâne inegală, cu o concentrare ridicată în marile orașe și pe principalele coridoare de tranzit. Acest aspect limitează tranziția către vehicule electrice în zonele rurale și în orașele mici, acolo unde parcul auto este dominat în continuare de vehiculele rulate și de motorizările convenționale.
Privind în perspectivă, flexibilizarea abordării UE privind motoarele cu ardere internă după 2035 ar putea avea un impact semnificativ asupra României. O piață în care vârsta medie a parcului auto este printre cele mai ridicate din Europa ar putea beneficia de o tranziție mai graduală, în care hibridele și tehnologiile alternative joacă un rol mai important decât o electrificare accelerată, dar dificil de susținut financiar.
În acest context, România pare să se afle mai degrabă în zona de adaptare a tranziției, iar ritmul real al electrificării va depinde în continuare de pachetul de masuri politice coerente, stabilitate legislativă și accesibilitatea modelelor electrificate.
AUTOR: Sorina Heroiu
