Cum a ajuns un V10 sub capota unui BMW?

Care este primul gând care vă vine în minte atunci când auziți expresia „exces de zel”? Eu sunt foarte sigur pe ceea ce aș răspunde, iar dacă împărtășim aceeași pasiune, este foarte posibil să ne gândim la exact același lucru.

În urmă cu două decenii, mai exact, în anul 2005, BMW lansează noul M5, varianta de top a Seriei 5, care se afla în acel moment la cea de-a cincea generație, cunoscută sub denumirea internă E60. Cei de la BMW se aflau în fața unei provocări imense, din două motive foarte bine întemeiate.

În primul rând, Seria 5 lansată în 2003 nu a fost primită tocmai… bine. Designul a fost unul polarizant la acea vreme, acesta îndepărtându-se considerabil de ceea ce modelele precedente au consacrat.

Al doilea obstacol pe care cei de la BMW trebuiau să îl depășească era chiar un BMW. Mai exact, predecesorul lui E60, bine-cunoscutul M5 E39. Presiunea era mare, deoarece modelul pe care E60 avea datoria să-l înlocuiască a fost atât de lăudat încât mulți jurnaliști l-au considerat pur și simplu perfect la acea vreme. Să înlocuiești și să depășești așa ceva ? De neconceput.

Cu toate acestea, cei de la BMW M nu s-au lăsat și au dat tot ce au avut mai bun la vremea aceea pentru a lansa noua generație a unui model absolut legendar, și anume, M5.

Geneza lui M5 (E60)

Probabil că toată lumea știe de istoria îndelungată a celor de la BMW în motorsport, în mod special atunci când se aduc în discuție campionatele de turisme. Totuși, bavarezii nu s-au oprit acolo și au făcut pașii necesari și înspre alte domenii, cum ar fi raliurile sau chiar Formula 1.

După cum majoritatea dintre voi știați deja, în perioada anilor 2000, BMW participa la cursele de Formula 1 prin intermediul echipei Sauber. Și dacă tot am adus în discuție Formula 1 din acea perioadă, sunt convins că ați auzit cel puțin o dată sunetul unui motor V10 folosit în acea perioadă pe monoposturi. Știu, este absolut intoxicant.

„Cum ar fi dacă ar exista un astfel de motor pe o mașină de serie?” – O să presupun că exact aceasta este întrebarea care a apărut în mintea unor ingineri de la BMW M exact în aceeași zi în care s-au întrebat și cum să facă noul M5 mai deosebit decât predecesorul său.

Zis și făcut! În 2005, cei de la BMW anunță că propulsorul noului M5 este un V10 de 5 litri, ceva ce nu se mai folosise până atunci pe vreo limuzină în producția de serie, cu atât mai puțin pe un BMW.

Despre motorul lui M5 (E60) și cum NU este el un motor de Formula 1

La vremea aceea, standardul în materie de cilindree era după cum urmează: 333 cmc pentru motoarele de curse și 500 cmc pentru cele de serie. Noul motor avea o capacitate cilindrică de 5 litri, distribuită pe 10 cilindri. Rezultatul ? Peste 500 de cai-putere, adică cu 100 (!!) în plus față de modelul precedent.

Iar dacă credeați că excesele s-au oprit aici, vă înșelați amarnic. Nu doar că noul motor are mai mulți cilindri și dezvoltă mai multă putere decât cel vechi, dar și modul în care o face s-a schimbat radical.

Cunoscut sub denumirea internă de S85B50 (85 denotă faptul că are 10 cilindri, iar 50 reprezintă capacitatea cilindrică de 5 litri), motorul noului M5 dezvoltă puterea maximă la nu mai puțin de 7750 rpm, acesta fiind capabil să se tureze până la 8250 rpm! Ce caută așa ceva pe o limuzină care ar trebui să puna pe primul loc confortul? Nu știu și nici nu mă interesează, doar mă bucur că există!

Cuplul maxim a crescut și el, acesta ajungând la o valoarea de 520 Nm la 6100 rpm. Ce înseamnă asta? Înseamnă că M5 cere ture mari, lucru care nu ar trebui să deranjeze orice ființă cu suflet!

Alte detalii care trebuie să vă atragă atenția? 10 clapete de accelerație individuale, unul dintre cele mai puternice sisteme de management electronic ale vremii, un raport de comprimare de 12.0:1, o cursă scurtă a pistoanelor de numai 75.2 mm (detaliu care contribuie la rapiditatea cu care urcă în ture acest motor) și un sistem de distribuție variabilă pentru toți cei patru arbori cu came ai acestui motor (bine-cunoscutul VANOS, evident). Să mai continui? Aș putea, dar n-aș vrea să mă credeți prea tocilar.

Un alt detaliu pe care totuși mă simt dator să-l menționez este masa acestui motor, care este de 240 kg. Acest fapt se datorează construcției dintr-un aliaj de aluminiu atât a chiulaselor, cât și a blocului. Și pentru că tot a venit vorba de blocul acestui motor, urmează să vă dezamăgesc prin demontarea unei legende urbane.

Probabil că mulți dintre voi ați auzit că motorul lui M5 (E60) ar fi un motor de Formula 1 folosit de către cei de la Sauber, dar modificat în așa fel încât să funcționeze pe o mașină de serie. Din păcate, realitatea nu este așa.

Ceea ce probabil a dat naștere acestei legende este faptul că atât blocurile pentru monoposturile Sauber, cât și blocurile pentru M5 erau turnate în aceeași uzină, undeva în Landshut, Bavaria. Dezamăgitor? Poate puțin, dar realitatea este că motorul S85 rămâne fantastic indiferent de originea lui.

Fiabilitatea problematică a lui S85B50

Desigur, nu puteam să scriu un articol despre M5 E60 și, implicit, despre motorul S85 fără să aduc în discuție fiabilitatea atât de controversată a acestui propulsor.

Cele mai cunoscute probleme sunt cele cauzate de uzura prematură a cuzineților de bielă. Oricine are cunoștințe de baza de mecanică probabil că știe ce înseamna asta și că poate duce la compromiterea întregului motor. S-au înregistrat destule cazuri în care motoarele au cedat înainte ca ele să ruleze 100 000 km.

O altă problemă este dată de actuatoarele clapetelor individuale de accelerație. Acestea folosesc niște roți dințate fabricate dintr-un material plastic, ceea ce duce la uzarea relativ rapidă a acestora și cauzează diverse probleme, cum ar fi un mers greoi sau o lipsă de putere.

Totuși, ca să nu scad moralul celor care ar vrea să cumpere așa ceva, trebuie să menționez și faptul că întreținerea precară combinată cu intervalele de service exagerate date de producător (schimburi de ulei la 20 000 km) au avut o contribuție majoră la defectarea acestor motoare.

Folosirea unui ulei mai puțin vâscos precum 5W-30 sau accelerări până la peste 8000 rpm înainte ca uleiul să își atingă temperatura optimă vor garanta distrugerea acestui motor într-un timp record.

Specialiștii în domeniu vă vor spune că atât timp cât S85 este exploatat corect și toate operațiunile de întreținere preventivă sunt efectuate la timp, acest motor va fi o sursă de fericire și nu o cauză de faliment.

Totuși, oricine vrea să cumpere așa ceva trebuie să rețină faptul că este vorba despre o mașină de aproximativ 20 de ani, care a fost folosită un anumit număr de kilometri și care a costat cândva o avere, chiar dacă astăzi poate fi găsită la mai puțin de un sfert din prețul inițial.

Transmisia SMG folosită de M5

Adesea considerată un adevărat Calcâi al lui Ahile, transmisia SMG Drivelogic cu 7 rapoarte a fost prezentată ca fiind o adevărată realizare a celor de la BMW M la acea vreme. Aceasta a fost gândită din start ca o transmisie automată și nu ca una manuală, dar automatizată, așa cum au fost cele din urmă.

Cele 7 rapoarte îi oferă lui M5 niște reprize excelente de accelerare, de puțin peste 4 secunde de la 0 la 100 km/h și aproximativ 13.9 secunde de la 0 la 200 km/h. Impresionant, ținând cont de masa mașinii de aproape 1800 kg și de anul în care aceasta a fost lansată.

Totuși, atât mie cât și altor împătimiți, ne place să credem că numerele nu spun întreaga poveste atunci când vine vorba de mașini.

Deși transmisia SMG avea anumite avantaje față de una manuală, aceasta nu a fost tocmai îndrăgită. Principalele critici aduse acesteia erau lipsa de rafinament la viteze mici, cât și lipsa implicării șoferului în procesul de conducere.

Pe piața din Europa, nemții au insistat pe faptul că transmisia SMG este soluția potrivită pentru M5, dar în Statele Unite lucrurile au stat diferit. La insistențele clienților, BMW a oferit M5 (E60) pe piața din Statele Unite cu opțiunea de a alege o transmisie manuală în 6 rapoarte. O astfel de mașină este în prezent foarte rară, fiind fabricate numai 1364 de bucăți.

Un M5 nu este doar despre viteza în linie dreaptă

Șasiul lui M5 folosește în cea mai mare parte componente fabricate din aluminiu

Sloganul celor de la BMW „The Ultimate Driving Machine” nu s-a referit niciodată doar la viteza în linie dreaptă (care oricum nu lipsește, viteza maximă fiind limitată electronic la 305 km/h, în cazul în care s-a optat pentru M Driver’s Package. De fapt, acesta voia să exprime faptul că un BMW trebuie să fie o mașină completă și să fie atât capabilă de a accelera, dar și de a se opri sau a se înscrie în viraje după cum o cere drumul sau șoferul, cel din urmă fiind pus pe primul loc de către bavarezi.

M5 (E60) folosește o suspensie adaptivă de tip EDC, frâne de dimensiuni mari și un diferențial cu alunecare limitată controlat electronic. Timpul pe circuitul Nordschleife a fost de 8 minute și 13 secunde. Impresionant pentru o mașină gândită în primul rând pentru confort și mers pe autostradă, nu-i așa?

Un BMW M5 de legendă

BMW M5 (E60) nu este cel mai rapid M5 făcut vreodată, nici cel mai arătos, nici cel mai fiabil, nici cel mai ieftin. De fapt, acesta excelează la un singur lucru: este deosebit. Probabil că nu vom mai vedea niciodată o limuzină cu un motor inspirat de un monopost de Formula 1. Până la urmă, rațiunea dictează împotriva fenomenelor de acest gen, nu-i așa?